Laura Driha

Posted by Laura on Tuesday, 2 September, 2008 @ 5:11 pm

…Wentworth Miller is back !

PRISON BREAK… Tocmai am vazut primele doua episoade din seria a-IV-A … Michael e la fel de cute & smart cum mi-l aminteam… Let the show begin !

Posted by Laura on Thursday, 28 August, 2008 @ 2:46 am

De fapt nu eu… Katy Perry kissed a girl ! And she liked it… Super tare melodia ! Nu ? ;)) Hai baieti… care-si marturiseste primul fantezia legata de un asemenea eveniment ? : )))

Posted by Laura on Tuesday, 26 August, 2008 @ 1:48 pm

In seara asta la INTERSPORT in Carrefour-ul din Constanta ! Ghita. Insa nu cel al micutei Clepopatra Stratan ! GHITA MURESAN ! Unicul… Inconfundabilul… MARELE Ghita Muresan. Mare din foarte multe puncte de vedere…

Nu m-am putut abtine si am facut o poza ca sa observati si voi ca sunt cat el de inalta ! (el pe scaun si eu in picoare! :): ))) )

Cum mi s-a parut ? Impresionant. Il mai vazusem numai la TV si mi se parea extraordinar. Acum, dupa ce am fost la 2 cm de el sunt si mai incantata ! Este… greu de exprimat in cuvinte ! Incredibil ! Daca-l vedeati cat era de popular… Cum le raspundea tuturor fara fite de mare vedeta. Desi statutul i le-ar fi permis fara sa para neaparat ceva iesit din comun… Cum radea cu copiii care veniseara sa-i povesteasca cum joaca ei baschet si ce “scheme” stiu sa faca…

Ahh… si tocmai cand mi se mai ameliorase complexul celor 1.60 si-un zambet ai mei… Dar a meritat ! Mi-a placut…

P.S. Am si autograf

Posted by Laura on Monday, 25 August, 2008 @ 2:53 pm

Armin van Buuren ft Sharon den Adel - In and Out of Love

Posted by Laura on Wednesday, 20 August, 2008 @ 2:41 pm

…ipocritii. Si falsele lor pareri. Falsele lor sentimente. Si slaba lor pregatire in ceea ce cred ca fac cel mai bine. Putinul talent. Fortat. Impus ca sa pastreze o imagine. Impus prost, impus strident si patetic.

Lipsa caracterului si absenta bunului simt.

Le urasc existenta limitata si interesele prea precise aproape la fel de mult cat le condamn narcisismul si minciunile.

Ma enerveaza ostentativul gesturilor lor asemanator firmelor cu neon si snobismul de inalta clasa.

Imi pare agasanta superficialitatea ce le imbraca fiecare gest si inutila incercarea lor de a masca atat de evidenta carenta in ceea ce priveste educatia. De orice fel.

Nu-mi plac cuvintele lor calculate pana la ultima silaba si sentimentele mai degraba programate decat simtite. In functie de timp, de oameni, de interese…

Le detest teatrul prea ieftin pentru cat costa biletul si cat de putin confortabile sunt scaunele…

Imi par urati. Si tristi. Si cateodata o combinatie intre cele doua. Hidoasa combinatie… Ii urateste nonsalanta si impresia de adanca superioritate. Care de unde privesc eu cel putin nu-i nici macar vaga… Si-s tot mai tristi in incapatanarea lor de a se catara spre inaltul unor asteptari. Ca sa ramana apoi numai cu unghii roase si tot mai putin curaj cu fiecare pas…

Va doresc ca existenta voastra semi-letargica sa-si pastreze consistenta si paloarea mucegaiului pentru ca nu meritati nici culoare, nici diversitate, nici adrenalina. Meritati banalitate si plictiseala intensa drept rasplata pentru inutilitate, ipocrizie si ignoranta.

Cu scarba,

Eu.

Posted by Laura on Saturday, 16 August, 2008 @ 2:10 pm

Ca orice Printesa care se respecta am desigur Castelul meu… Am si Print… Si Mare… Poate nu la fel de Neagra cum ii spune numele, dar Mare…

Si am si oameni care toarna apa peste el cu staruinta celor care cred ca daca il vor darama voi fi mai putin Printesa… Ceea ce nu stiu ei e ca de fiecare data imi gasesc puterea sa construiesc altul… Poate nu la fel de frumos sau de elegant, dar de fiecare data mai bine aparat, mai apropiat de realitate tocmai pentru ca Povestile nu-s numai cu Zane ci si cu Zmei…

Va trimit in loc de vedere, rodul muncii mele… Castelul zilei de azi, al Laurei de ieri, al Printesei de maine… Din putin nisip si ceva mai multa Speranta pe post de liant…

Construiesc bine ? Ce ziceti ?

Posted by Laura on Thursday, 14 August, 2008 @ 11:09 am

I don’t wanna be with anyone else but you, boy…

What I meant to say is that I love you !

Jaya the Cat - Good Morning

Stolen from Dordezbor

Good morning, I know it’s early
But I had to call just to the tell you to ignore
That message that I left on your machine last night
What I meant to say was that

I don’t wanna fight with anyone else but you
Stay out all night with anyone else but you, girl

Don’t wanna wake up Sunday morning lying in bed
With a pounding in my head next to someone else
Hanging in the sun out on the front deck
Trying to figure out where all the money went
Don’t wanna have to take the cat to the vet
Pawn my guitar so we can pay the rent
And I don’t wanna take an STD test
For another woman, girl, it just don’t make sense

And I don’t wanna be with anyone else but you, girl
I don’t wanna be with anyone else but you, girl

Don’t wanna catch a fire with anyone else but you
Don’t wanna share my last line with anyone else but you, girl

And I don’t wanna dance to drum and bass and have some other bitch come and take your place
Don’t wanna eat fries from a paper bag riding home through the city in the boring rain

I don’t want anyone on the back of my bike but you
Don’t wanna drink mimosa’s and stay up all night with anyone else but you
And I don’t wanna have to sympathise with someone else’s fucked up life
And if I OD I wouldn’t want anyone but you, girl, to be dialing 911

Cause I don’t wanna be with anyone else but you, girl

Good morning, I know it’s early
But I had to call just to the tell you to ignore
That message that I left on your machine last night
What I meant to say is that I love you

Posted by Laura on Friday, 8 August, 2008 @ 5:09 pm

Cand spui ca nu-ti mai pasa, dar te doare insasi Negarea… Cand pierzi prea multe in fiecare zi si inca mai speri sa mori Bogat, cand minti constient si crezi ca daca te minti numai pe tine, n-are nimeni de Suferit…

Cand iti impui sa Uiti crezand ca Timpul vindeca, desi el adanceste rani cu iscusinta unui cutit cu doua taisuri…

Cand dai “lectii de viata” unor oameni care inca nici n-au invatat sa citeasca, cand vinzi sperante visatorilor flamanzi si singuri, cand duci lupte interminabile pentru nimicuri numind curaj excesele de impulsivitate si libertate a gandului, incapatanarea.

Cand spui lucruri pe care nu le simti si simti lucruri pe care nu le spui, cand zambesti numai la sugestia unui fotograf insistent cu “Say Cheeesssseeee” al lui, cand nu mai plangi pentru ca ti se intinde machiajul si mai ales cand TACI desi iti vine sa strigi…

Cand prietenii se transforma in simple cunostinte precum Printesa in Cenusareasa la 12 Noaptea si toate amintirile sunt sterse ca ceva care ocupa prea mult spatiu, pentru ca hardul tau sufera de insuficienta de memorie.

Cand acoperi cu “trecut” oameni in bratele carora iti gaseai pana nu demult alinarea chiar daca stii ca gestul tau ii apasa mai tare decat daca ii ingropai cu adevarat in pamant…

Cand te astepti sa le pese altora macar dintr-o inconstienta reciprocitate sau infantila empatie numai pentru ca tu ti-ai gasit candva putin timp sa le spui, sincer si dezinteresat : “Imi pare rau”.

Cand ai pretentii de profunde legaturi spirituale de la oameni care te folosesc pe post de moneda mai rau decat ar face-o un schimb valutar, cand te obisnuiesti cu Indiferenta ca cu o a doua natura si cand ti-e teama sa-ti accepti slabiciunile stiind ca altii vor profita de pe urma vulnerabilitatii tale…

Cand ii permiti Sperantei, acestei doamne ce-si ofera serviciile atat de scump, sa se insinueze obraznic intre maruntaiele-ti pustiite… Iar si iar si iar si… de prea multe ori !

Cand Renunti…

Posted by Laura on Monday, 4 August, 2008 @ 3:15 am

Ufff… sunt atatea de spus, atatea de povestit, atatea de rememorat si de scris, atatea de pastrat in cutia cu amintiri frumoase…

Cate ? Cam cate incap in cele aproximativ 1000 de fotografii (867 numai pe aparatul nostru plus cele pe care le asteptam sa soseasca via messenger :D) facute in mini-vacanta petrecuta in Ardeal… Zona Bihorului si a Aradului. Mai aveam un picut si fugeam si pana la Timisoara dar nu ne-a mai ajuns timpul.. Next time, desigur !

Mi-a placut Oradea. Mult. Am fost impresionata de arhitectura deosebita a cladirilor, de parcurile si strazile foarte curate (cel putin in centru unde am fost eu! :D), de oameni. In special de oameni. De ospitalitatea care ii caracterizeaza, de felul in care te pot face sa te simti ca acasa desi “acasa” la tine e undeva la 900 km departare… Mi-au placut casele si gospodariile ardelenilor, linistea si gandul bun cu care te primesc, gustul rosiilor crescute in curte si nu “injectate” cu vitamine prin sera… Si cerul ! Doamne ce cer… Noaptea se vedeau atat de multe stele incat aveai impresia ca stau inghesuite, ca se ingramadesc sa straluceasca, sa te faca invidios…

Am facut infuzie de aer curat ca-mi simteam plamanii dezorientati : “Ce e asta? Unde suntem? Aer curat ?Atat de curat ? Laura fata pe unde ni te plimbi ?” si sunt convinsa ca Stana de Vale este cel mai frumos loc pe care l-am vazut vreodata !

Am baut apa din vestitul Izvor al Minunilor (nu, nu apa din aia la 2l din frigiderul magazinului din colt!) si am mancat afine direct de la sursa Adunate, nu cumparate.

In una din zilele petrecute la Oradea, am avut placerea si sa-i cunosc pe Blog0mentator, Lilisor si Oradeanul care au fost indeajuns de draguti sa vina sa ne cunoastem, sa stam la o bere (ei :D) si un suc (eu) in Pasajul Vulturului Negru (superb! superb! superb! ) si sa stam putin la povesti. A fost foarte interesant avand in vedere ca e primul (mini-) blogmeet din cate am participat eu la care nu s-a discutat nici despre trafic, nici despre unici, nici despre ce si cum trebuie facut ca sa faci bani din blog, nu s-a laudat nimeni cu numele importante din blogosfera pe care le cunoaste si din al caror blogroll face parte, nu s-au programat subiecte de discutie ci conversatia a alunecat, total nepremeditat spre alte domenii si evenimente din viata.

Am facut si poze, iar Oradeanul mi-a facut una in special destinata unei viitoare santajari, pentru vremea cand o sa fiu celebra : )) Sa speram ca o pastreaza secreta pana atunci

Sambata am ajuns si in Arad pentru cateva ore si-am reusit sa vizitam, fulger ce-i drept, orasul care mi s-a parut mai mare decat ma asteptam, bine intretinut, curat iar strandul de pe malul Muresului atent organizat si dispus pe mal. Au avut grija de noi prietenii de familie ai verisoarei mele, Simona si Doru care ne-au plimbat peste tot si au incercat sa cuprinda in putinele ore cat am stat toata istoria orasului, ne-au facut fotografii si, cel mai important, au avut rabdare… Multumim frumos !

Am pus poze aici ca sa vedeti si voi macar 10% din cat am pozat noi ( ma dau astia afara de pe hi5 daca postez toate cele 1000 de poze !), sa-mi vedeti nepoteii mei frumosi fara de care vacanta n-ar fi fost la fel si ca sa… sa ma laud desigur! : ))

Sper ca v-am lipsit macar putin, desi stiu sigur ca unora nu le-am lipsit deloc (nu-i asa Arhi !?) si va doresc sincer sa ajungeti si voi prin zona, sa puteti vizita Bihorul si Aradul pentru ca merita !

Avem o tara extraordinara. Stiam. Imi povestisera altii… Acum incep sa ma conving si singura…

A fost frumos ! Foarte frumos ! Totul…

Posted by Laura on Sunday, 3 August, 2008 @ 3:33 pm

Pentru ca Premiantii isi merita premiile… Si pentru fiecare copil care a renuntat sa mai lupte pentru Premiul I…