Back home…

Posted by Laura on Monday, 4 August, 2008 @ 3:15 am

Ufff… sunt atatea de spus, atatea de povestit, atatea de rememorat si de scris, atatea de pastrat in cutia cu amintiri frumoase…

Cate ? Cam cate incap in cele aproximativ 1000 de fotografii (867 numai pe aparatul nostru plus cele pe care le asteptam sa soseasca via messenger :D) facute in mini-vacanta petrecuta in Ardeal… Zona Bihorului si a Aradului. Mai aveam un picut si fugeam si pana la Timisoara dar nu ne-a mai ajuns timpul.. Next time, desigur !

Mi-a placut Oradea. Mult. Am fost impresionata de arhitectura deosebita a cladirilor, de parcurile si strazile foarte curate (cel putin in centru unde am fost eu! :D), de oameni. In special de oameni. De ospitalitatea care ii caracterizeaza, de felul in care te pot face sa te simti ca acasa desi “acasa” la tine e undeva la 900 km departare… Mi-au placut casele si gospodariile ardelenilor, linistea si gandul bun cu care te primesc, gustul rosiilor crescute in curte si nu “injectate” cu vitamine prin sera… Si cerul ! Doamne ce cer… Noaptea se vedeau atat de multe stele incat aveai impresia ca stau inghesuite, ca se ingramadesc sa straluceasca, sa te faca invidious…

Am facut infuzie de aer curat ca-mi simteam plamanii dezorientati : “Ce e asta? Unde suntem? Aer curat ?Atat de curat ? Laura fata pe unde ni te plimbi ?” si sunt convinsa ca Stana de Vale este cel mai frumos loc pe care l-am vazut vreodata !

Am baut apa din vestitul Izvor al Minunilor (nu, nu apa din aia la 2l din frigiderul magazinului din colt!) si am mancat afine direct de la sursa :D Adunate, nu cumparate.

In una din zilele petrecute la Oradea, am avut placerea si sa-i cunosc pe Blog0mentator, Lilisor si Oradeanul care au fost indeajuns de draguti sa vina sa ne cunoastem, sa stam la o bere (ei :D) si un suc (eu) in Pasajul Vulturului Negru (superb! superb! superb! ) si sa stam putin la povesti. A fost foarte interesant avnd in vedere ca e primul (mini-) blogmeet din cate am participat eu la care nu s-a discutat nici despre trafic, nici despre unici, nici despre ce si cum trebuie facut ca sa faci bani din blog, nu s-a laudat nimeni cu numele importante din blogosfera pe care le cunoaste si din al caror blogroll face parte, nu s-au programat subiecte de discutie ci conversatia a alunecat, total nepremeditat spre alte domenii si evenimente din viata.

Am facut si poze, iar Oradeanul mi-a facut una in special destinata unei viitoare santajari, pentru vremea cand o sa fiu celebra : )) Sa speram ca o pastreaza secreta pana atunci :P

Sambata am ajuns si in Arad pentru cateva ore si-am reusit sa vizitam, fulger ce-i drept, orasul care mi s-a parut mai mare decat ma asteptam, bine intretinut, curat iar strandul de pe malul Muresului atent organizat si dispus pe mal. Au avut grija de noi prietenii de familie ai verisoarei mele, Simona si Doru care ne-au plimbat peste tot si au incercat sa cuprinda in putinele ore cat am stat toata istoria orasului, ne-au facut fotografii si, cel mai important, au avut rabdare… Multumim frumos !

Am pus poze aici ca sa vedeti si voi macar 10% din cat am pozat noi ( ma dau astia afara de pe hi5 daca postez toate cele 1000 de poze !), sa-mi vedeti nepoteii mei frumosi fara de care vacanta n-ar fi fost la fel si ca sa… sa ma laud desigur! : ))

Sper ca v-am lipsit macar putin, desi stiu sigur ca unora nu le-am lipsit deloc (nu-i asa Arhi !?) si va doresc sincer sa ajungeti si voi prin zona, sa puteti vizita Bihorul si Aradul pentru ca merita !

Avem o tara extraordinara. Stiam. Imi povestisera altii… Acum incep sa ma conving si singura…

A fost frumos ! Foarte frumos ! Totul

Oradea

Posted by Laura on Sunday, 27 July, 2008 @ 9:26 am


Spontana cum ma stiti, am luat o hotarare in ultimul moment. Maine plec la Oradea. Cu fratele meu, plec in vacanta pentru o saptamana. El a aflat astazi ca nu mai pleaca in tabara de Practica de la Suceava unde trebuia sa fie in aceste zile din cauza inundatiilor din zona si ca sa nu piarda zilele pe care le are libere de la munca, am zis sa ne repezim pana in Vest. Ma duc sa vad Ardealul, in speta zona unde s-a nascut tata, sa fac poze, sa respir aer curat, sa… Dar va mai povestesc si cand ma intorc. Cred ca Sambata suntem acasa. Voi avea acces la Internet dar nu cred ca o sa-l folosesc. Sper sa va fie dor de mine ca mie de voi, sa fiti cuminti si… sper sa ploua la Constanta ! Da-da.. sunt egoista rau ! Cum, nu stiati ? :)))

Hai v-am iubit ! S-aveti grija de mine !

Cea mai tare carte

Posted by Laura on Sunday, 13 July, 2008 @ 3:27 pm

“Tot ce stiu barbatii despre femei” de Knott Mutch.

GENIALA! Cel putin geniala ! Am ras ca o nebuna cand am vazut-o si primul gand m-a dus la o mai veche disputa cu amicul Arhi pe aceasta tema Si inca intr-o directie, dar gandul mi-a fost “redirectionat” . Se mai intampla… :D

Pozele spun tot…

Esenta

Cateva adevaruri randuri de pe spatele cartii drept incontestabile concluzii :

Aceasta cutremuratoare opera enciclopedica a celebrului Knott Much, specialist in antropologia sexelor, in mod sigur va face sa fie uitate toate prejudecatile exagerate.Barbatii pot acum sa citeze capitole si randuri intregi din aceasta carte care pune capat disputelor si de asemenea pot respinge atacurile nebunesti si iresponsabile la adresa cunoasterii lor asupra misterului feminin

La urma urmelor, aceasta este o carte pentru barbati. Ochiul calm si detasat al Ratiunii guverneaza aceasta alcatuire

Va parasesc !

Posted by Laura on Tuesday, 17 June, 2008 @ 11:43 am

 

Da dragii mei ! Insa numai temporar… Nu stiu daca din fericire sau din pacate pentru voi. Asta ramane la latitudinea voastra…

Unde plec ? Intr-un binemeritat concediu… Iubitul meu care este trainer SCIA ENGINEERING trebuie sa fie zilele acestea la Sovata pentru a le prezenta clientilor Nemetschek respectivul program si eu il insotesc. Mi-am spus ca daca firma ne plateste oricum amandurora sederea la Hotel Danubius din statiune (4 stele :D) si drumul, e pacat sa nu ma duc…

Am auzit ca zona e frumoasa si oricum, importanta e schimbarea de peisaj si de aer. Ca anul asta multe lucruri s-au intamplat si mi-am simtit si corpul si sufletul slabite, scarbite, obosite…

De abia astept pentru ca merg cu noi si profesorul Pascale (cunoscatorii stiu!) cu sotia si copiii si atmosfera va fi cel putin faina. Oamenii sunt printre cele mai frumoase familii pe care le-am vazut, fizic si spiritual vorbind iar prezenta lor va fi un plus al calatoriei!

Promit sa fac multe-multe poze si sa va povestesc in detaliu tot cand ma intorc !

Ne vedem peste 5 zile !

Si.. oricat ati fi de ocupati, pastrati si niste timp sa va fie dor de mine !

Va pup dulce !

Cei mai frumosi ani…

Posted by Laura on Thursday, 8 May, 2008 @ 9:03 am

Cei mai frumosi ani… sunt bineinteles cei electorali. Sunt cei mai benefici pentru intreaga populatie…

Se eliberaza abonamente gratuite pe diferite linii de transport pentru categorii sociale defavorizate, se repara strazi, se renoveaza si redecoreaza tot orasul…

Se voteaza legi, se maresc salariile sau se dau aprobari pentru diverse proiecte care intr-un an obisnuit ar mai fi acumulat niste praf uitate in rafturile vreunui birou sus-pus asteptand o semnatura…

Dintr-o data apar solutii si solutionanti la care se pare ca nu se gandise nimeni inainte. Rotitele incep sa se miste si se misca bine. Foarte bine. Aparent fara niciun fel de combustibil… Pacat ca minunea, ca orice alta minune, nu dureaza foarte mult. Promisiunile electorale isi pierd valabilitatea odata cu incheierea alegerilor, proiectelor care dadeau atat de bine in mapele de prezentare frumos colorate li se gasesc rapid “erori neprevazute”, sponsorii dispar si electoratul ramane cu… buza umflata. Si cu speranta. “Hai s-o mai ducem vreo 4 ani, ca daca asa o tot ducem de atata vreme ce mai conteaza inca 1460 de zile…

Din multitudinea de “potentiali schimbatori de istorie” algem unul. Majoritatea decide. Facem incercari pe propria piele stiind ca nu e prima data cand e posibil sa ne frigem, desi de ultima data ne-am tot promis ca o sa suflam si-n iaurt… Speranta bat-o vina insa nu ne lasa. Suntem oameni si suntem supusi greselii. Le facem si platim pentru ele… Cat de scump e discutabil. Cat de corecte ne sunt alegerile este greu de evaluat pentru ca suntem inevitabil, subiectivi.

Toata lumea are o parere, toti o solutie, fiecare candidat stie cel mai bine unde a gresit predecesorul insa in final, nimeni nu stie ce s-a intamplat de fapt si-n care punct exact lucrurile au inceput sa ia o alta curbura…

Eu zic sa mergeti la Vot si sa votati cu cine credeti voi ca e mai bine. Nu sunt in masura sa fac sugestii pertinente. Eu nu stiu care e alegerea ideala, insa stiu ca trebuie sa fac o alegere. Pentru ca mai tarziu, daca-ma vor roade remuscarile sa-mi trag singura palme, nu sa caut vinovati in cei pe care i-am lasat sa aleaga pentru mine…

My Perfect Kind of Sunday…

Posted by Laura on Sunday, 13 April, 2008 @ 1:52 pm

Asta’ iarna, cand zapada inghetase suflarea si bloca orice cale de acces lasandu-ti un oarecare sentiment de prizonierat, Soarele si caldura lui pareau doar niste lucruri prea indepartate pentru a le putea atinge…

Astazi insa,  cand la Constanta au fost  24°C (in jurul orei 16°° cand m-am uitat eu) m-am trezit cercetandu-mi calendarul pentru ca nu stiam exact in ce luna suntem… Puteam sa jur ca e sfarsitul lui iunie. Stiam eu ca timpul trece incredibil de repede, dar nici chiar asa…

Asa ca mi-am luat o (bine)meritata  pauza si m-am dus sa fac o infuzie dulce de aer primaVARAtic…

Arata atat de bine orasul astazi !!! Spre surprinderea mea,  lalelele rasarite in preajma unor recente evenimente de majora importanta se aflau cuminti in acelasi loc unde erau si la inceputul lunii… Imi zambeau colorat de prin toate acele petice de pamant notabile pana nu demult  prin tristetea goliciunii lor…

Faleza purta amprenta oamenilor ce s-au ingramadit sa se lase mangaiati de briza marii, a copiilor minunat de galagiosi si veseli, a bunicilor ce depanau nostalgici amintiri… Mirosea a fericire.

Mi-am amintit de ce iubesc VARA mai mult decat orice anotimp, am vrut iar dureri de gat de la prea multa inghetata si bronz natural… Am vrut timpul sa para mai incapator, cum pare in vacanta, am vrut forfota multimii, am vrut cantecul marii, linistea si frumusetea apusurilor… Am vrut cromatica compatibila starii mele de spirit, am vrut zambete si optimism…

Mi-am dorit pana de curent ca sa nu mai mearga niciun computer, pentru ca si cei mai impatimiti utilizatori sa paraseasca scaunul de la birou pentru a ocupa o bancuta, mi-am dorit plimbari lungi pentru  durerile de picioare dupa kilometrii parcursi pe jos si supradoza de aer curat in ciuda producatorilor de “puf-puf” –uri pentru  improspatat atmosfera din camerele neaerisite…

M-am ales cu un sfarsit de saptamana superb si un motiv sa le fac in ciuda celor pentru care astazi au existat lucruri mai importante,  mai pretioase, mai interesante decat experienta mea…

Cu mare pofta zic rastit si semi-rautacios : Sac-sac!

 

 

Anti - ANTI MAZARE…

Posted by Laura on Wednesday, 9 April, 2008 @ 1:39 pm

O data la fiecare 4 ani, inevitabil, indubitabil si iremediabil “alegerile” facute de poporul roman cand vine vorba de fundurile sortite fotoliilor de piele sus-puse reprezinta cel mai disputat subiect in tot ceea ce inseamna mijloace de comunicare in masa.

Marius imi paseaza astazi o Leapsa cerandu-mi parerea argumentata cu privire la edilul orasului meu si gradul de merituozitate al acestuia de a mai conduce Constanta pentru inca 4 ani…

La propunerea de a face parte din Campania ANTI-MAZARE o sa zic “Nu, multumesc! ”. De ce? Pai sa va povestesc…
Sincer, ca simplu cetatean si om cu reduse cunostinte de politica , impresia mea generala este ca “greselile” pentru care e pus la zid si judecat Primarul micului oras-port de la malul marii nu-s chiar atat de multe si de neiertat incat sa nu-i putem pune in balanta si initiativele laudabile… Asta pentru cei care-si mai pot pastra obiectivismul…

Rautaciosii o sa-mi spuna ca s-a imbogatit pe banii munciti de noi cu sudoarea fruntii… Pai si daca e asa mai fratilor, propunerea voastra e sa aducem unul nou in breasla, sarac si cinstit in speranta ca mirajul conturilor grase nu-i va intuneca judecata ? Hai sa fim seriosi… Macar unul care si-a umplut buzunarele, o sa ne fure in continuare, dar o sa ne fure moderat. Un “incepator” in schimb, cand abia isi va fi atins buzele din desertul cecurilor in alb, va cere pofticios chelnerului o “portie dubla” sarind peste felurile de baza… Ma-ntelegeti.

Ceea ce, pana la urma e uman. Nu e Legal, dar e uman. Oricat de mult ti-ai iubi Aproapele, trebuie sa recunosti ca in momentul in care ti s-ar cere sa te arunci de la etajul 10 pentru el, primul gand iti e mai intai la tine… Si te intrebi daca chiar merita riscul. Suntem egoisti prin natura, prin constructie, prin educatie…

Revenind pe meleagurile basesciene constantene, eu cred ca stimabiulul RM este un tip foarte destept… Are o strategie bine pusa la punct. Un om cu stil… Cu charm. S-a dus in “parcul cu porumbei” tinand in brate “graunte” compatibile cu toate speciile de zburatoare…

Batranii il vor vota poate pentru un pui si-o sticla cu ulei primite de sarbatori. Sau poate pentru Cluburile special destinate activitatilor lor… Dar il vor vota.

Parintii il vor vota poate pentru scolile care au fost restaurate. Modernizate. Pentru locurile de joaca amenajate in parcuri pentru copiii lor sau pentru cadourile pe care le primesc acestia in fiecare an de Craciun. Il vor vota mai ales acei parinti care nu-si permit sa ofere foarte multe micutilor si acesta Micaatentie” e un lucru Mare… Iar acesti parinti sunt cei mai multi.

Tinerii il vor vota poate pentru cel mai nou proiect lansat pe piata… Acele apartamente cu preturi dupa remuneratia mica, coane Fanica… Dar il vor vota.

Pentru ca omul stie ce inseamna “imagine”, stie sa o vanda, e iscusit in cuvinte cunoscand iesiri din mai toate intrebarile-capcana ale jurnalistilor antrenati sa “muste”…

EU am sa-l votez mai ales pentru ca nu-l suporta capitalistii. Am sa-l votez pentru ca ma amuza cum e junghiul din coasta al multor “capete luminate” si pentru ca imi place cum se transforma Constanta sub bagheta lui… Desi unii ar vrea sa se faca toate peste noapte, sunt constienta ca e nevoie de timp. Si de aceea, eu ii mai dau 4 ani… Am sa-l votez pentru Bariera de Corali de la Mamaia si infuzia de oftica pe care o au toti imputitii care vin sa-si spele pacatele in marea mea…

Orice ati spune in continuare… ca ma aprobati sau nu… In cabina aia, vom fi doar eu si stampila… Parerea MEA conteaza :P


Laura

P.S. Leapsa e disponibila oricarui constantean cu pareri… Nu nominalizez pentru ca cei la care ma gandisem eu au fost deja “atinsi”.